„Hobbitul“ se alătură unei liste de pelicule „ghinioniste“ precum „Poltergeist“, „Rosemary’s Baby“, „The Omen“ şi „Superman“. Unele dintre ele nici nu au ajuns la cinema şi au rămas la stadiul de scenariu. Inundaţii, atentate teroriste, faliment, boală, accidente aviatice, lovituri de trăsnet şi decese misterioase. Acestea sunt consecinţele unui aşa-zis blestem.

Ecranizarea romanului „Hobbitul", de J.R.R. Tolkien, a cărui acţiune are loc înainte de cele trei filme „Stăpânul inelelor", este considerată cel mai recent proiect de film blestemat.

Producţia, care urma să fie lansată în două părţi, în doi ani consecutivi, a fost amânată în 2003, după ce trilogia regizată de Peter Jackson a încasat 2,9 miliarde de dolari în lume, dar a fost amânat în continuu, de şapte ani, iar regizorii s-au retras, unul câte unul, din proiect. Jackson a declarat iniţial că va servi doar drept producător al peliculei, pentru că un film de asemenea amploare i-ar fi acaparat cel puţin cinci ani din viaţă.

Regizorul neo-zeelandez l-a cooptat astfel pe „protejatul" lui, mexicanul Guillermo Del Toro, nominalizat la Oscar pentru pelicula „Labirintul lui Pan". După ce del Toro a petrecut mai bine de trei ani în Noua Zeelandă, căutând locaţii de filmare, producţia a fost amânată pe termen nedeterminat din cauza problemelor financiare ale studiourilor MGM, care deţin drepturile de ecranizare. Del Toro a mai spus că nu mai poate pierde ani preţioşi, în care ar putea aduce mai multe proiecte pe marele ecran, mai ales că filmările efective ar fi durat în jur de 16 luni.

Din distribuţia „Hobbitului", care prezintă tinereţea lui Bilbo Baggins, unchiul personajului interpretat de Elijah Wood, ar fi trebuit să facă parte mai mulţi actori din „Stăpânul inelelor". Este vorba de Ian McKellen, interpretul lui Gandalf, Hugo Weaving, care l-a jucat pe elful Elrond, Andy Serkis, interpretu