Aron Huzu, fostul şef al arbitrajului românesc, vorbeşte cu drag despre Sibiu. Huzu recunoaşte că ungurii şi saşii au influenţat decisiv viaţa din zonă. Sursa: Agerpres
Aron Huzu s-a născut la Sohodol, în judeţul Braşov. Poliţist de meserie, tatăl său, sibian get beget, era detaşat acolo. După doar doi ani, familia s-a întors la Sibiu.
Din acest motiv, Aron Huzu spune că e sută la sută sibian. "Şi sunt mândru de asta", întăreşte fostul şef al arbitrajului românesc. Evz.ro l-a găsit pe Aron Huzu într-un moment greu. Tocmai îşi pierduse mama.
Cu toate acestea el a acceptat să vorbească despre Sibiu. Huzu şi-a amintit de ungurii şi saşii care i-au marcat copilăria şi ne-a mărturisit că i se rupe inima pentru că Sibiul nu are o echipă de fotbal în prima divizie.
"Tata ne ducea în fiecare duminică la biserică"
Evz.ro: Cum a fost copilăria dumneavoastră?
Aron Huzu: Pot spune că a fost una fericită, în care am avut toate bogăţiile pe care ţi le poate oferi natura. Casa noastră, pe care tata a construit-o, a fost la un moment dat ultima din cartier. Dincolo de ea erau doar câmpuri.
Ţin minte că, alături de ceilalţi colegi de joacă, plecam dimineaţa şi n-am fi revenit nici seara dacă părinţii nu veneau după noi să ne ducă acasă. Băteam mingea toată ziua, jucam hoţii şi vardiştii. Nu ne trebuia mâncare. Un trening nou avea viaţă două zile!
Aveam chiar un deal al nostru. Acolo ne ascundeam de părinţii care ne căutau disperaţi. Ulterior, acolo s-au făcut fabrici, iar decorul a dispărut. Nici copiii mei n-au mai prins acele câmpuri de la marginea cartierului Lazaret. Tocmai din dragostea de natură am ales să ne facem o casă la Păltiniş, la 35 de kilometri de Sibiu.
Cât de mult s-au schimbat oamenii în timp?
Oamenii s-au schimbat foarte mult. Înainte erau comunicativi, acum s-au făcut cu toţii nemţi, cum glumim
