Cătălin Munteanu (31 de ani) despre copii, pasiuni şi plăcerea de a fi "un om normal, nu un magnet pentru paparazzi".
- Cătălin, cît de mult din viaţă ţi-a ocupat fotbalul pînă acum?
- Cam mult, avînd în vedere că toată ziua sînt la antrenamente sau la meciuri. Pentru că îmi place atît de mult fotbalul, nu-l ignor nici cînd ajung acasă. Mă uit la TV, urmăresc şi alte campionate.
- Nu-ţi afectează viaţa de familie faptul că eşti atît de dedicat fotbalului?
- Nu, pentru că nu neglijez total lucrurile extrafotbal.
- Adică? Eşti activ la treburile gospodăreşti?
- E, nu prea le am p-astea cu gătitul, cu curăţenia. Nu-mi place să dau cu aspiratorul sau să fac mîncare, dar soţia mă înţelege şi face ea tot ce e legat de casă. Dar îmi place să stau cu ea şi cu copiii. Fetiţa noastră, Sara, are un an, iar băiatul, Eric, 6 ani. Cu el ies în curte şi ne jucăm, bineînţeles, cu mingea.
"Mai chiuleam la şcoală"
- Deci îl faci fotbalist şi pe el?
- El trage de mine acum: "Hai, tati, să ne jucăm!". Dar prefer să-l las pe el să decidă ce vrea să facă. Dacă va veni din partea lui chestia cu fotbalul, normal că îl voi ajuta.
- În ultimii ani, eşti printre puţinii dinamovişti neimplicaţi în scandaluri.
- Am viaţa unui om normal, nu fac nimic ieşit din comun. Cînd ai doi copii eşti responsabil, priveşti altfel lucrurile, te maturizezi.
- Unde ţi-ar plăcea să lucrezi dacă n-ai juca fotbal?
- Cred că în domeniul informaticii, pentru că am făcut liceul de profil.
- Cum erai în şcoală, tipul tocilarului sau chiulangiu?
- Mai lipseam de la ore, îţi dai seama, mai ales că plecam în cantonamente. În plus, ca orice elev, mai şi chiuleam. E cineva care n-a făcut asta niciodată? Nu prea cred. Am fost un elev normal, am trecut mereu clasa fără probleme.
@
