Aceleaşi râuri se revarsă peste aceleaşi localităţi din România, în aceeaşi perioadă a anului. De patru decenii, cauzele dezastrelor sunt ignorate însă atât de localnici, cât şi de autorităţi. Sursa: Mediafax

Aceleaşi localităţi de pe cursul Dunării, dar şi de pe cel al Crişurilor, al Siretului, Prutului şi al Mureşului sunt acoperite de ape, în aceeaşi perioadă a anului, de patru decenii încoace.

Cauzele sunt cunoscute: defrişări ilegale, lipsa digurilor, case reconstruite în albiile majore ale râurilor. Sunt ignorate însă de localnici - care refuză să plece din calea apelor -, dar şi de autorităţi, care preferă să trateze doar efectele dezastrelor.

Soluţiile - existente doar pe hârtie - ar trebui puse rapid în practică, avertizează, la unison, hidrologii şi meteorologii, potrivit cărora, fenomenele extreme sunt tot mai frecvente, iar viiturile tot mai dese, astfel încât aria zonelor inundabile se extinde.

Proiecte abandonate

În ultimii şase ani - când România a fost "lovită" de cele mai devastatoare inundaţii, din punctul de vedere al numărului de victime şi al valorii pagubelor provocate - au fost începute cele mai importante proiecte menite să pună capăt dezastrului. Nici măcar unul nu a fost însă finalizat, iar cauzele merg de la lipsa fondurilor şi a voinţei politice până la mentalitatea oamenilor.

Concret, programul privind identificarea zonelor inundabile nu s-a finalizat din cauza unor lacune legislative, iar fenomenul flash-flood (precipitaţii abundente într-o perioadă scurtă de timp) - care a provocat şi inundaţiile produse, în ultimele zile, în nordul Moldovei - ar fi putut fi prognozat dacă in ves tiţia începută de guvernanţi în 2005 ar fi fost finalizată.

În plus, deşi de-a lungul anilor, toate guvernele au declarat "război" defrişărilor ilegale, care favorizează formarea d