Curtea Constituţională răstoarnă uşor norme emise de Guvern şi Parlament. Unii specialişti cred că astfel este falsificat chiar jocul democratic, alţii susţin că problema nu se află nicidecum în „curtea" Curţii.

Curtea Constituţională (CCR) a ajuns în ultimul timp să arbitreze aproape toate litigiile politicolegislative. Reprezentanţii instituţiilor statului sunt obligaţi să respecte deciziile, întrucât nu există şi căi de atac. Totuşi, multe dintre hotărârile Curţii au un impact major în economie şi societate. Recenta majorare a TVA e o măsură la care Guvernul a recurs după ce micşorarea cu 15% a pensiilor a fost declarată neconstituţională. Legile de funcţionare ale CNSAS şi ANI au fost reîntoarse în Parlament şi amputate tot ca urmare a unei hotărâri similare. Iar acestea sunt doar câteva dintre cele mai recente şi răsunătoare efecte ale arbitrajului CCR. Totuşi, cât de departe poate ajunge şi cât de just e acest tip de implicare a Curţii Constituţionale? România Liberă a adresat această întrebare mai multor experţi în drept şi economie.

Judecătorii Curţii Constituţionale au procedat corect atunci când au decis să nu permită Guvernului să taie pensiile cu 15 procente pe motiv că „implică persoane care au cotizat şi care aşteaptă să-şi primească înapoi contribuţiile", ne-a declarat Gheorghe Piperea, avocat şi profesor de drept la Universitatea Bucureşti. La rândul ei, Laura Ştefan, expert anticorupţie al Societăţii Academice Române, arată că, prin ultimele hotărâri luate, Curtea Constituţională s-a dovedit „foarte eficientă" pentru că a ajuns să decidă „politica generală a României mai mult decât Guvernul, Parlamentul sau preşedintele". Piperea argumentează însă că problema deciziei magistraţilor este că au luat o hotărâre discriminatorie, „ei fiind mai presus de lege". Ion Predescu, pensionar şi judecător la Curtea Constituţională, a declarat imedia