Minciuna provoacă la oameni stres emoţional. Totuşi, psihologii spun că suntem programaţi să minţim. Studiile arată că există beneficii biologice clare de pe urma necinstei, scrie ziarul britanic The Independent, citat de Agerpres. În ultimul deceniu s-a asistat la o serie de inovaţii legate de detectarea adevărului. Electroencefalogramele monitorizează activitatea electrică a creierului. Imageria termică înregistrează temperatura ochiului - ochii oamenilor, s-a sugerat, se încălzesc atunci când mint. Imageria prin rezonanţă magnetică măsoară fluxul sanguin la nivelul creierului. Dar ştiinţa nu a oferit încă o metodă de izolare specifică a activităţii de înşelare a creierului.

"De aceea este atât de uşor pentru oameni să aibă succes în minciunile lor", spune Robert Feldman, profesor de psihologie la Universitatea din Massachusetts. "Unii oameni sunt buni mincinoşi, iar alţii sunt proşti mincinoşi, dar toţi folosesc semnale diferite. Exceptând cazurile în care îi cunoşti de mult timp, este foarte greu să spui dacă mint.'' Feldman a studiat circa 25 de ani ştiinţa înşelăciunii. Membru al Asociaţiei Americane de Psihologie şi al Asociaţiei pentru Ştiinţa Psihologică, este autorul cărţii: ''Mincinosul: Adevărul despre minciună''. El susţine că noi toţi minţim mult timp. Printre principiile psihologice introduse de el pentru a explica acest lucru, cel mai important este "Liar's Advantage" (avantajul mincinosului), o tactică făcută posibilă parţial de dificultatea de detectare a minciunii şi parţial de propria noastră credulitate inerentă.

Minciuna, spune Feldman, este o deprindere de bază pe care o învăţăm de timpuriu în viaţă, de la vârsta de trei ani. Mai mult, o vom folosi ca mijloc de a atinge succesul: social, profesional, sexual. În această privinţă, minciuna a ajuns să reprezinte o tactică evolutivă importantă. "Dacă poţi păcăli un membru al altei sp