Sesizările DNA cu privire la fraude în timpul concursului, profesorii mai exigenţi ca în anii trecuţi, dezinteresul multor elevi pentru carte şi modificările procedurilor de organizare a examenului ar fi contribuit la rata redusă de promovabilitate - 67%.

Din 2000 încoace, rata naţională de promovabilitate la bacalaureat nu a coborât sub 75%, dar cifrele de anul acesta sunt bulversante. La nivelul întregii ţări, doar 67% din elevi au obţinut media de trecere, în Capitală procentul a fost chiar mai mic, sub 59%, în timp ce Ilfovul a bătut orice record: mai puţin de jumătate dintre elevii înscrişi din judeţ (45%) au reuşit să scoată o medie peste cea minimă, 6. Statisticile arată că, în Bucureşti, spre exemplu, în 2010 numărul celor care au trecut cu bine hopul bacului a fost cu 17% mai mic decât în 2009. Cum se explică totuşi prăbuşirea atât de bruscă a notelor de la un an la altul şi ce se ascunde în spatele statisticilor date publicităţii de Ministerul Educaţiei?

Decalajul „fără logică"

Din primele reacţii, oficialii lasă senzaţia că jubilează. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, consideră bacalaureatul deopotrivă un succes şi o trezire la realitate: „Promovabilitatea din 2010 reprezintă un pas spre normalitate care demonstrează că anul acesta a existat o toleranţă zero faţă de posibilele acte de fraudă", a spus ieri ministrul. Raportându-se la situaţia din anii anteriori, Funeriu s-a arătat totodată îngrijorat de modul în care mulţi dintre elevi luau până acum bacalaureatul, „prin fraudă".

O explicaţie în aceeaşi cheie ne-a oferit şi Cristian Alexandrescu, inspector şcolar general al municipiului Bucureşti. În Capitală, situaţia s-ar traduce, conform inspectorului Alexandrescu, drept una dezastruoasă, dar sănătoasă: „În primul rând, am reuşit să organizăm bacalaureatul în condiţii normale, în sensul că au fost mai puţine încercări de fraud