În economiile unora dintre ţările în curs de dezvoltare, industriile culturale ocupă deja un loc important, arată Yarri Kamara în raportul Soluţii pentru dezvoltarea întreprinderilor culturale de succes în ţările în curs de dezvoltare, realizat pentru Alianţa Globală pentru Diversitate Culturală, un program al Diviziei Artelor şi Întreprinderilor Culturale din cadrul UNESCO. „Cultura poate fi motorul schimbării economice şi sociale, precum şi al transformării mediului în care trăim... În ţările avansate, ea este una dintre industriile care înregistrează cea mai rapidă dezvoltare şi cea mai dinamică piaţă a muncii“, consideră S. Arzeni, citat de Yarri Kamara. Totuşi, observă acesta din urmă, „potenţialul industriilor culturale din ţările în curs de dezvoltare rămâne în mare măsură neexploatat. În ciuda resurselor de talente şi a moştenirii culturale bogate de care dau dovadă statele emergente în toate domeniile culturale, acestea rămân jucători marginali pe pieţele culturale“.

În ţările în curs de dezvoltare, cele mai multe dintre firmele care au ca obiect de activitate crearea şi comercializarea de produse culturale sunt întreprinderi mici şi mijlocii şi funcţionează în sectorul informal al economiei, constată Kamara. Aceste firme operează pe pieţe sărace şi, astfel, sunt nevoite să suporte dezavantajele sărăciei: aversiunea faţă de riscul financiar implicat de antreprenoriatul cultural, lipsa unei culturi antreprenoriale, lipsa de resurse şi slaba remunerare a creatorilor de produse culturale. Artiştii din aceste ţări nu sunt obişnuiţi să-şi conceapă produsele ca pe unele comercializabile, care să poată fi tranzacţionate pe piaţă. Adesea, activităţile lor sunt discontinue, iar proiectele culturale iniţiate sunt conjuncturale, vizând obiective pe termen scurt, motivate cu precădere de nevoia de supravieţuire. Aceste lucruri afectează inevitabil calitatea şi