Terenurile rămase în urma desecării bălţilor de pe malul tulcean al Dunării au fost revendicate şi restituite unor moştenitori. Pentru retrocedarea suprafeţelor de teren ce au aparţinut în trecut Dunării s-au făcut cereri din partea unor persoane din Bucureşti, Sibiu, Tulcea şi, în special, Galaţi.
Ridicarea unui dig pe malul tulcean al Dunării şi retrocedările suspecte de terenuri situate de-a lungul luncii fluviului fac parte, în opinia specialiştilor hidrotehnişti, dintre cauzele inundaţiilor în zona Moldovei.
Conform studiului "Aspecte cantitative şi schimbări climatice", realizat de Ministerul Mediului, îndiguirile realizate în ultimele trei decenii au determinat creşterea nivelului Dunării şi, implicit, atingerea mult mai uşor a cotelor de inundaţii. În plus, fluviul nu mai are posibilitatea de a prelua debitele mari care vin dinspre Siret şi Prut şi din această cauză cele două râuri îşi croiesc breşe de-a lungul cursurilor şi inundă zonele populate.
Digul de pe malul tulcean al Dunării a fost construit la sfârşitul anilor 80 din dispoziţia autorităţilor comuniste care urmăreau creşterea suprafeţei de teren agricol. S-a îndiguit o suprafaţă de aproape 22.000 hectare, teren care, în cea mai mare parte a anului, era acoperit de apele fluviului. „Aceste terenuri ar trebui redate luncii Dunării pentru ca fluviul să aibă unde să se reverse. Digul tulcean, de 40 de km lungime, ar trebui spart extremităţi. Conform calculelor mele, astfel, nivelul apei în zona Galaţi, Brăila, Tulcea, şi nu numai, ar avea cu 50 de centimetri mai puţin", a declarat Gelu Stan, directorul Apă-Canal Galaţi.
„A fost o prostie a regimului comunist care trebuie reparată măcar acum acum, în al doisprezecelea ceas, altfel vom avea mereu parte de inundaţii", este de părere şi Romeo Cândea, inginer hidrotehnist.
Dacă s-ar reface lunca Dunării, fluviul
