Dacă mâine ar avea loc inundaţii, ce aţi vota: inundarea Insulei Mari a Brăilei sau spargerea digului de la Cotul Pisicii?

Sună aberant, dar într-o ţară în care, când îi convine, preşedintele pomeneşte "întoarcerea la popor" singurul impediment al organizării unui referendum pentru luarea unei hotărâri operative riscante ar fi doar lipsa de timp (căci Dunărea nu aşteaptă lălăiala "factorilor de decizie").

Problema e dezbătută pe larg de cine vrei şi de cine nu vrei (la televizor, în tramvai, la locul de fumat). Românii, şi aici sunt incluşi deopotrivă şeful statului, miniştrii şi alţi aflători în treabă, se pricep, acum, nu doar la fotbal şi la politică, ci şi la inun daţii. Apă să fie, că de idei nu ducem lipsă! Şi apă e.

Din câte am aflat de la specialişti, punctul critic acum este zona ora şului Galaţi, unde Dunărea va atinge o cotă nemaiîntâlnită în ultimii 200 de ani. Ca şi cum n-ar fi destul, acolo se varsă şi Siretul, "răspunzător" deja pentru inundaţiile din Moldova. O situaţie specială cere măsuri speciale, şi aşa am ajuns la dilema de la începutul acestui editorial.

Dilemă rezolvată, spune un cititor al blogului meu, după ce Culiţă Tărâţă, concesionarul Insulei Mari a Bărilei, ar fi dat "mii" de telefoane ca să-şi protejeze mina de aur. N-au fost mii de telefoane, dar câteva a dat, cu siguranţă. Potrivit declaraţiilor pe care le-a făcut la Agerpres, societatea multimilionarului, TCE 3 Brazi, ar avea de pierdut "170-180 de milioane de euro", pierderile totale fiind de peste 4 miliarde de euro, "având în vedere investiţiile făcute în timp în această exploatare agricolă". E de înţeles, deci, îngrijorarea lui Culiţă Tărâţă, care aduce în discuţie şi soarta celor 1.272 de salariaţi care lucrează acolo şi a celor 6.000 de locuitori ai Insulei.

Am "locuit" timp de 45 de zile pe Insula Mare a Brăilei. Îmi amintes