Reforma administraţiei publice locale duduie. Poate că executivul a impus un număr maxim de posturi de fiecare tip de unitate administrativă, însă „guvernul din teritoriu“ nu ştie deocamdată foarte exact unde şi cât ar trebui să restructureze.

Ordonanţa privind finanţele publice locale care stabileşte numărul maxim de funcţionari ce pot fi angajaţi în administraţiile locale şi judeţene a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. Prefecturile sunt cele care trebuie să anunţe consiliile despre numărul minim şi maxim de funcţionari pe care îl pot avea, iar acestea, la rândul lor, în termen de 20 de zile, ar trebui să răspundă cu noi organigrame şi state de funcţii, „adaptate“ numărului de locuitori pe care îl au. Unităţile din învăţământ şi asigurări şi asistenţă socială finanţate din bugetele locale, precum şi unităţile din sistemul de sănătate sunt ocolite de prevederile ordonanţei. Totul pare foarte simplu până aici, însă se pune întrebarea câţi funcţionari vor fi daţi afară din administraţiile locale.

Prea puţin funcţionari pentru a face reformă

Poate că reforma administraţiei publice locale şi stabilirea unui număr maxim de funcţionari sună bine şi... „reformist“, dar pare să nu corespundă realităţii. Consiliul Judeţean (CJ) Dolj are un aparat propriu de aproximativ 150 de angajaţi, potrivit responsabilului de Resurse Umane şi administrator al judeţului, Alin Mitrică. Aceeaşi anexă a ordonanţei prevede un număr minim de 507 pentru un judeţ ce are populaţia Doljului. Direcţia de Asistenţă Socială doljeană, din subordinea consiliului judeţean, este finanţată de la bugetul local, fiind astfel printre instituţiile ce nu intră sub incidenţa actului guvernului.

„Până în prezent, consiliul judeţean se încadrează în pragurile impuse privind numărul de posturi, dar aşteptăm comunicarea prefecturii. Vom face o analiză pe partea de resurse um