Ediţia a VII-a Festivalului Internaţional Shakespeare, desfăşurată între 23 aprilie-4 mai la Craiova, a avut o agendă îndrăzneaţă, concentrându-se în exclusivitate pe Hamlet. Prinţul danez a vorbit în letonă, poloneză, germană, japoneză, mandarină, coreeană, lituaniană, română, fiind la fel de grav şi neliniştit de fiecare dată. Conferinţele şi prezentările organizate de festival au încercat să valorifice la maximum toate produsele artistice şi culturale inspirate de textul lui Shakespeare. De la muzică la vernisaje, de la lansări de carte la întâlniri cu criticii de teatru şi traducători de Shakespeare, Hamlet a dovedit că este un domeniu deschis, un univers în expansiune.
Dintre spectacolele româneşti cu Hamlet, cele mai importante şi prezentate ca atare în conferinţă au fost cele regizate de: Vlad Mugur la Teatrul Naţional Craiova (cu Gheorghe Cozorici), Dinu Cernescu la Teatrul Nottara Bucureşti (cu Ştefan Iordache), Alexandru Tocilescu la Teatrul Bulandra (cu Ion Caramitru) şi Gábor Tompa la Teatrul Naţional Craiova (cu Adrian Pintea).
Când, în 1958, Teatrul Naţional din Craiova s-a hotărât să monteze Hamlet, spectacolul a devenit prima reprezentaţie importantă de după al doilea război mondial. Gheorghe Cozorici, ales în rolul titular datorită nobleţei necăutate şi greu de explicat a firii sale, a devenit astfel cel mai tânăr interpret Hamlet românesc din istoria secolului XX. Avându-l pe Amza Pellea în rolul lui Horaţio, regizorul Vlad Mugur a semnat poate cel mai frumos spectacol din seria celor patru cu care scena craioveană a trecut în prim-planul vieţii artistice româneşti.
Spectacolul Hamlet care a debutat la Teatrul Nottara în 1974, în timpul directoratului lui Horia Lovinescu, l-a avut ca regizor pe Dinu Cernescu, iar în rolul titular pe Ştefan Iordache, care interpreta celebra partitură la vârsta de 33 de ani. Spectacolul, percep
