Interesant e că fiecare etapă a viiturii are clişeele ei. De exemplu, când începe, spunem că "apele ameninţă" o localitate sau alta. Când are loc, spunem că apele "au devastat", "au făcut prăpăd", "au luat totul în calea lor", "au lăsat oamenii fără agoniseala de-o viaţă", "au înghiţit casele" şi inevitabil "au făcut ravagii". Şi, evident, după ce au avut loc inundaţiile, aflăm că "apele se retrag în matcă".

E o întrebare pe care şi-o pun adesea chiar cei care folosesc clişeele lingvistice... De multe ori, actualitatea se desfăşoară cu o repeziciune atât de greu de controlat, încât jurnaliştii apelează la cele mai la îndemână unelte lingvistice, pentru a prezenta mesajul cât mai rapid publicului.

O astfel de unealtă o reprezintă expresiile-clişeu, iar inundaţiile din ultima săptămână le-au readus în atenţia telespectatorilor, ascultătorilor şi cititorilor.

Interesant e că fiecare etapă a viiturii are clişeele ei. De exemplu, când începe, spunem că "apele ameninţă" o localitate sau alta. Când are loc, spunem că apele "au devastat", "au făcut prăpăd", "au luat totul în calea lor", "au lăsat oamenii fără agoniseala de-o viaţă", "au înghiţit casele" şi inevitabil "au făcut ravagii". Şi, evident, după ce au avut loc inundaţiile, aflăm că "apele se retrag în matcă".

Dacă te uiţi la un jurnal de ştiri la televizor, vei afla că România este "sub imperiul apelor", că oamenii sunt, cum altfel, decât "disperaţi" şi că autorităţile fac "eforturi disperate" pentru a-i muta pe oameni din calea apelor.

Clişeele lingvistice nu sunt însă nicăieri mai prezente ca în sport şi nu orice sport, ci fotbal. Şi cum Campionatul Mondial din Africa de Sud se vede în aceste zile pe mai toate televizoarele din apartamente şi de pe terase, putem auzi expresiile consacrate, în fiecare zi.

Astfel, aflăm că fotbalul "se joacă pe puncte" sau că suporterii "fac specta