Soluţiile de ultim moment nu sunt cele bune. Aceasta este lecţia pe care trebuie s-o înveţe în primul rând Guvernul şi, în cel de-al doilea, populaţia, după majorarea taxei pe valoarea adăugată. Deşi creşterea TVA vine, dacă se poate spune aşa, într-un moment favorabil deoarece, graţie cererii istoric scăzute, procentele de impozit nu se vor transfera imediat şi integral în preţurile la bunurile de consum sau tarifele la servicii, impactul inflaţionist se simte deja în buzunarele tuturor. Acolo unde există piaţă şi deci concurenţă autentică, majorarea TVA este deja utilizată ca instrument de marketing, pentru sporirea vânzărilor într-o măsură care să surclaseze povara taxei, or, din contra, să diminueze pierderile anterioare.

În primă instanţă şi în lunile care urmează majorarea TVA este supusă la testul pieţei. Cel puţin teoretic se pot identifica o serie întreagă de produse şi servicii în cazul cărora TVA nu va fi, sau va fi parţial transferată consumatorilor. Ultimele date statistice disponibile arată în continuare o scădere în volum şi valoare a cifrei de afaceri a societăţilor care se ocupă cu comerţul cu amănuntul. A creşte preţul în aceste condiţii inseamnă a ignora piaţa sau a te situa pe o poziţie de monopol. Nu doar statistica validează un astfel de scenariu. Fiecare dintre noi a putut constata trecând prin magazine anterior deciziei de majorare a TVA încercările disperate ale multor retaileri de a-şi spori vânzările prin reduceri de preţuri de până sau peste 50%. Produsele de folosinţă îndelungată, ca depildă electronicile şi electrocasnicele, dar şi articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte se află în această categorie.Inclusiv faptul că românii au început să se aprovizioneze din Ungaria sau Bulgaria este un semn bun pentru inflatie. Există astfel toate şansele ca, pe exemplul unguresc, doar jumătate din creşterea TVA se regăsească în creşterea