În loc de sapă, sacoşa de la supermarketurile din Bucureşti
În jurul marilor oraşe, satele s-au lepădat de haina tradiţională şi au îmbrăcat-o pe cea de domn. Sătenii din comuna Ciorogârla şi-au vândut pământurile şi au renunţat la animale şi la plantat zarzavaturi. Au înălţat, în locul grădinilor, case uriaşe cu piscină şi saună. În timpul acesta, orăşenii stabiliţi în comună nu ştiu ce să cultive mai degrabă. Îşi pun solarii, fac cursuri de agricultură, dornici să scape de produsele din import cu care "ne-am intoxicat atâţia ani" şi să mănânce din cele cultivate în propria curte.
Pe barul din living, plin cu băuturi scumpe, tanti Maria a aşezat cele patru telecomenzi, una lângă alta, ca nu cumva să le încurce şi să nu le mai ştie rostul. Una e pentru plasma uriaşă ce străluceşte pe perete, alta pentru dvd, iar celelalte două pentru a aprinde spoturile şi candelabrele din tavan. Maria Toncu are 59 de ani.
S-a născut în comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov. 38 de ani a făcut naveta în Bucureşti, la fabrica de confecţii Apaca. Nici prin gând nu i-a trecut să se mute la oraş, deşi oferte a găsit cu duiumul. "Să stai pe iarba înrourată dimineaţa, să ieşi la soare, în curte, nimic nu se compară cu lucrurile astea", spune femeia care tocmai se pregătea să iasă la plivit ceapa din grădină. Atâta i-a mai rămas. Un petic de pământ în spatele casei mari, cu două niveluri, cu scară interioară, două băi, două bucătării şi o groază de camere dotate cu termopan şi canapele din piele neagră. Dacă în trecut avea porci, vaci şi atâtea zarzavaturi că, pentru a nu se irosi, mergea cu ele în Bucureşti, la piaţa din Vete-rani, acum abia dacă mai pune câteva roşii şi ardei pentru a avea cu ce face mâncare. "Duc lipsa păsărilor, a porcilor. De vacă nu mai zic. Pe toată strada mea, dacă mai sunt trei vaci, iar acum câţiva ani, nu era gosp
