Instituţiile de credit ajung să execute silit bunurile restanţierilor, deoarece nu a reuşit să găsească altă soluţie pentru remedierea problemei, apreciază președintele Asociației Române a Băncilor, Radu Ghețea.

Unii clienţi refuză dialogul cu banca şi se poate ajunge în situaţia în care, chiar după executarea silită a bunului pus gaj, clientul să rămână în continuare dator băncii, a explicat Gheţea. El a dat exemplul unui activ din judeţul Timiş, în valoare de 830.000 de lei. După vânzarea acestuia, nu s-au acoperit cheltuielile cu executorul bancar.

Oficialul ARB a precizat că băncilie nu au o piaţă pentru a vinde bunurile executate silit.

"Vindem fabrici, uzine, case şi limuzine. Nu-i adevărat, nu se vinde nimic sau se vinde foarte puţin pentru că nu există piaţă pentru așa ceva. Faptul că o bancă ajunge să execute un client este pur și simplu sfârșitul unei încercări de a găsi un dialog", a declarat președintele Asociației Române a Băncilor, Radu Graţian Ghețea, la seminarul "Mediafax talks about banking".

Patronii care se gândesc să scape de plata datoriilor prin declanşarea procedurii de insolvenţă ar fi bine să se gândească de două ori înainte să acţioneze, consideră Radu Graţian Ghețea. Aceasta, deoarece intrarea în insolvenţă ştirbeşte din credibilitatea firmei, care va avea dificultăţi în a mai accesa credite pe viitor.

Restructurarea creditelor, o soluţie numai pentru unii

Un sfert dintre companiile care beneficiază de restructurarea creditelor nu reuşesc să se redreseze financiar. În schimb, procentul este mult mai mic în cazul persoanelor fizice.

"Din 100 de credite restructurate de CEC la companii, 25% dintre clienţi nu mai reuşesc să continue, deşi li s-a dat o gură de oxigen. Totuşi, 75% se salvează. La persoane fizice procentul e mult mai bun. Un număr foarte mic de clienţi