Nu am făcut nicio obsesie morbidă pentru persoana lui Radu Mazăre, însă aşa cum ne face el să ne crească inima de mândrie când apare pe la TV, n-o face nimeni.
Ce parlamentari, ce directori, ce probleme ale Spitalului Judeţean ai cărui medici fug ca şobolanii de pe navă când vine furtuna... Mazăre face toţi banii. În primul rând, se distinge prin câte o costumaţie de inspiraţie proprie, neapărat cu cruciuliţa de pe piept la vedere, să ştie lumea că are spirit creştin în vene. Apoi vorbeşte! Dacă nu-l înjură pe Băsescu, se anină de DNA, ANI şi alte instituţii cu nume de fată. De curând, la un post de televiziune din capitală era o emisiune realizată în duplex cu Constanţa... pe ecran, într-un colţ, stătea cuminte Mazăre, care se plictisea îngrozitor atunci când nu se auzea pe dânsul dând din buze. Subiectul privea inundaţiile, motiv de conversaţie prea puţin satisfăcător pentru edilul nostru. Cu toate acestea, i s-a dat cuvântul, pentru că înviase din amorţeală fix când unul dinte invitaţi a pronunţat cuvântul care-l scoate din hipnoză pe primar: Băsescu, iar Mazăre ridicase înfierbântat două degeţele.
Şi vorbi. A explicat că el nu are nevoie la mare de bărci de salvare în caz de inundaţii şi că, dacă ar fi achiziţionat ceva de genul, Băsescu i-ar fi făcut şi i-ar fi dres. Şi în vâltoarea răzvrătirii a spus că dacă are nevoie de ajutor pentru ceva inundaţii, apelează la sprijinul prietenilor lui care au afaceri în domeniul „scafanderiei". Asta-i bună! O fi o nouă armă pe la MAI, jandarmerie-scafanderie-poliţie-DNA, pardon, asta era în altă parte. Nu-şi doreşte nimeni lucrul acesta, dar Radu Mazăre spune poezia cu „Rică nu ştia să zică râu, răţuşcă, rândunică" întru totul spre deliciul logopezilor. Aşa că l-am scos şi de data aceasta, pentru că este greu să pronunţi doi „r" în acelaşi cuvânt, scafandreriei. Problema este alta, un „coleg" de platou i-a
