Tragedia de la Tuzla, soldată cu moartea a doisprezece militari, subliniază deficitul de pregătire şi tehnică în executarea misiunilor de zbor ale Forţelor Aeriene Române. Dorin Cîrlan, unul dintre paraşutiştii de la Boteni selectaţi în decembrie 1989 să facă parte din plutonul de execuţie al cuplului Ceauşescu, vorbeşte pentru EVZ despre avionul Antonov, despre vinovăţii şi despre secundele care, acolo sus, şterg uneori linia subţire dintre viaţă şi moarte. Sursa: Mediafax

Condiţiile în care un aparat de zbor Antonov AN-2 s-a prăbuşit luni pe aerodromul Bazei Militare din Tuzla, provocând paisprezece victime (doisprezece morţi şi doi răniţi), rămân încă subiect de speculaţie, la peste 24 de ore de la tragedie.

O comisie de investigaţie tehnică a fost trimisă la faţa locului prin ordinul ministrului Apărării Gabriel Oprea, iar Secţia Parchetelor Militare de la Bucureşti a preluat cauza juridică, desemnând o echipă de procurori militari să elucideze condiţiile în care s-a produs catastrofa aviatică.

În zonă au fost mobilizaţi şi specialişti ai Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei. Cauzele accidentului sunt încă neclare, deşi cercetările demarate la câteva ore după prăbuşirea avionului militar indicau, ca posibile ipoteze, o defecţiune tehnică sau eroarea umană.

Ieri însă, anchetatorii au negat ambele scenarii, dar au evitat să explice de ce la bordul aparatului Antonov se afla Nicolae Jianu, comandantul Şcolii de Aplicaţie de la Boboc. Confuzia în rândul investigatorilor pare să fie la cote înalte, din moment ce nici măcar Ministerul Apărării nu ştia luni, cu exactitate, câte persoane s-au urcat la bordul avionului prăbuşit.

În primul comunicat de presă remis după producerea incidentului, ministerul condus de Gabriel Oprea anunţa moartea a zece militari şi rănirea altor tre