Rata scăzută de promovabilitate la bacalaureat a adus cu sine un val masiv de contestaţii. Cele mai multe aparţin elevilor cu note de 2 şi 3, iar la celălalt pol se găsesc cei cu note de 8 şi 9, care ţin la medie. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei nu se arată îngrijoraţi de valul contestaţiilor, considerându-le un exerciţiu democratic firesc.

Nemulţumirile stârnite de notele primite la examenul de bacalaureat au împins zeci de mii de elevi să depună contestaţii la inspectoratele şcolare, ei având această posibilitate doar în cursul după-amiezii de duminică, până la ora 20.00. Astfel, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj au fost depuse aproximativ 2.000 de contestaţii, în condiţiile în care rata de promovabilitate în judeţ a fost de 63%. La Iaşi s-au înregistrat peste 2.400 de contestaţii, dintre care cele mai multe la proba de limba şi literatura română şi la ultima probă scrisă. În acelaşi timp, elevii prahoveni nemulţumiţi de notele obţinute au depus nu mai puţin de 2.977 de contestaţii, iar la Hunedoara, unul dintre judeţele cu cea mai mare rată de promovabilitate - 85,74% -, aproape 1.000 de absolvenţi au depus contestaţii, adică de trei ori mai mulţi decât în 2009. În fruntea clasamentului se află Capitala, unde, din cei 21.500 de candidaţi, peste 8.000 au cerut recorectarea tezelor. Anul trecut, în Bucureşti au fost depuse doar 5.000 de contestaţii şi 5.100 în 2008, deşi numărul candidaţilor a fost, atunci, mai mare decât anul acesta.

Preoteasa: „Numărul contestaţiilor nu spune nimic"

Liliana Preoteasa, şeful Direcţiei de Învăţământ Preuniversitar din Ministerul Educaţiei, nu se arată îngrijorată şi susţine că numărul mare de contestaţii „nu spune nimic nici despre calitatea bacalaureatului, nici despre calitatea evaluării şi nici despre un entuziasm special al unei generaţii faţă de alta". În general, spune Preoteasa, conte