Parodie a unei sedinte extraordinare a guvernului Lomaniei
Se spune ca, pe undeva, pe drumul dintre Ulan Bator si Viena, exista o tara numita Lomania, care avea, n-avea pâine, avea, n-avea locuri de munca, avea, n-avea economie, ceva tot avea într-un grad înalt si încurajator: politica, presedinte, guvern. Presedintele acelei tari facea parte din guvern când vroia muschiul ochiului sau. Si, desi se baga în tot si în toate, când se punea problema responsabilitatii, el devenea principalul factor de condamnare a greselilor guvernamentale. Debordanta sensibilitate a oamenilor politici care compuneau acel executiv, îi facea sa nu le scape nimic din toate avantajele momentului, dar sa ceara sacrificii poporului în toate celelalte ocazii.
Multi dintre ei aveau, nu neaparat din acel an, averi si case, în fata carora Zidul Chinezesc si Palatul Belvedere, paleau, invidioase. La un moment dat, când Lomania trecea prin criza de friguri politice, importata de binefacatorii ei, unul dintre ministri, purtator al unui nume care nu se sfia sa sugereze vidul din spatiul politic respectiv, si-a facut o vila de 1500 m. la Snagov, de se încrucisau satelitii de comunicatii si de spionaj deasupra zonei, de teama de a nu pierde imaginea, despre care credeau ca e butaforie si ca ar putea veni masinistii s-o demonteze.
Cu participarea presedintelui Vasescu (dupa numele vaselor care l-au facut celebru în comertul mondial), cu economicosul premier de mic litraj, Bok, cu invitati de la F.M.I., B.M. si ai fortelor de represiune, a avut loc Sedinta extraordinara a guvernului, convocat de urgenta, pentru a dezbate intolerabila situatie din satul Covrigenii Reci din comuna Muieti Îs Posmagii, unde, printr-un abuz calificat, viceprimarul a construit în secret o fosa septica sub cladirea gradinitei de copii.
- Domnilor, îsi începu premierul Bok declaratia,