Printre acestea se numără caşcaveaua de Doftana, ţuica şi palinca de Chiojdeanca şi ţuica nobilă de Măneciu, însă orice produs poate avea un astfel de titlu. Pentru a-l primi, producătorul trebuie să îl fabrice doar folosindu-se de tradiţiile vechi.

Victoria Necula are 42 de ani, este din Bătrâni şi vinde produse lactate la Halele Centrale din Ploieşti. Femeia vine de două ori pe săptămână pentru a oferi clienţilor brânză sărată sau proaspătă, lapte, caş, caşcaval sau smântână. Toate produsele sunt făcute chiar de ea, cu laptele pe care îl obţine de la cele 30 de vaci ale familiei.

Reţete din bunici

Victoria, soţul, dar şi fiul, se îngrijesc de animale, iar toate preparatele sunt obţinute numai prin metode aflate de femeie de la mama şi bunica sa. „La brânza frământată pun laptele la prins, iau smântâna de deasupra când e gata şi o vând separat, iar zerul îl scurg şi îl dau la porci. Ce rămâne, frământ bine cu mâna şi am obţinut brânza dulce pe care o vedeţi", spune producătoarea. În cele două zile în care îşi aduce produsele la piaţă, femeia vinde aproape toată marfa, în dreptul standului ei fiind mereu coadă.

La mare căutare este însă şi brânza de oaie sărată bine, sau de capră, pe care o vinde vecina sa de tarabă, Maria Braşă, de 52 de ani, din Baba-Ana. În urmă cu 11 ani femeia a rămas văduvă şi de atunci, împreună cu fata şi cei doi băieţi ai săi îngrijesc o turmă de oi, capre şi vaci. Toţi membrii familiei contribuie la prepararea produselor, mai ales că atât părinţii Mariei, cât şi bunicii şi străbunicii săi au avut aceeaşi îndeletnicire.

Aşteaptă certificarea

Cele două precupeţe ar putea oricând să-şi certifice produsele ca fiind tradiţionale, obţinând astfel o garanţie la nivel naţional sau european, că sunt unicii producători ai acestora.

Din 2006 şi până în prezent, prin Direcţia pentru Agricultură şi D