Ofertele de ajutor internaţional promise Statelor Unite pentru curăţarea Golfului Mexic nu sunt deloc atât de generoase pe cât par şi, paradoxal, ajung la destinaţie cu condiţia ca SUA să acopere nişte costuri, arată o analiză a Institute for Southern Studies (ISS), citată de Agerpres.

Institutul a remarcat că, deşi SUA au cheltuit numai în 2008 câteva sute de milioane de dolari pentru a ajuta ţări lovite de cataclisme naturale, nu beneficiază de un tratament similar din partea ţărilor care şi-au anunţat disponibilitatea de "a ajuta" SUA să înlăture efectele dezastrului din Golful Mexic. Şi asta pentru că mare parte din ofertele de ajutor au costuri ataşate pentru SUA, ceea ce justifică reticenţa Washingtonului de a le accepta.

ISS aminteşte că, la 17 mai, preşedintele american Barack Obama a declarat că aproximativ 17 ţări au oferit asistenţă SUA după dezastrul provocat de scurgerea de petrol din apele Golfului Mexic şi că s-a profitat de ajutorul mai multora, dintre care Mexicul, Olanda şi Norvegia. Până la 29 iunie, existau deja 30 de oferte, din care Departamentul de Stat a acceptat însă doar 12, adică aproximativ 30%.

În analiza sa, ISS menţionează mai multe ţări - printre care şi România - care au beneficiat în trecut de ajutoare din partea SUA şi care acum şi-au anunţat disponibilitatea de a trimite ajutoare, însă contra cost. Este cazul României, care a făcut o "ofertă generală de sprijin", dar a cerut guvernului SUA bani în schimbul acesteia, deşi la inundaţiile masive care au făcut în iulie 2008 ca patru râuri importante să iasă din matcă şi au ucis 5 oameni, SUA au oferit 50.000 dolari pentru livrarea de ajutoare de urgenţă - scrie ISS.

Şi este şi cazul Rusiei, care în 2009 a primit de la Statele Unite 70,5 milioane de dolari şi 78 de milioane în 2008, şi care a declarat că poate trimite echipamente de limitare a scurgerii de petro