Anumiţi „aurolaci“ din Craiova şi persoane cu handicap fac afaceri de milioane de lei, în special din tranzacţii intracomunitare. „Băieţii deştepţi“ din domeniul cerealelor se foloseau de boschetari punându-i administratori de firme doar în acte, după care dispăreau şi îi lăsau pe oamenii străzii cu firme care au acumulat deja o grămadă de datorii. Fiscul a înaintat dosare penale pe numele administratorilor, adică al boschetarilor.

Evazioniştii adevăraţi au găsit cum să-şi scape pielea în afacerile intracomunitare. Ei înfiinţează firme pe numele unor boschetari sau persoane cu handicap, pe care le pun şi în funcţia de administrator. Pe o firmă astfel înfiinţată efectuează mai multe achiziţii intracomunitare într-o perioadă scurtă de timp, după care dispar, lăsând în urmă un munte de datorii către stat. Aceasta este povestea pe care o spune Fiscul doljean, cel mai probabil să le arate evazioniştilor că sunt cunoscute toate metodele lor.

Directorul adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Ioan Filipescu, specializat în control fiscal, a explicat pentru GdS cum au procedat evazioniştii reali şi cum s-au folosit ei de persoane fără adăpost: „Luau boschetari din Craiova, închiriau pe numele lor un apartament pentru sediu social şi îl duceau pe om la Registrul Comerţului, unde îi făceau firmă pe numele lui, apoi efectuau diverse operaţiuni economice, de regulă, de achiziţii intracomunitare, iar cei din spatele afacerii dispăreau, lăsând datoriile pe umerii boschetarului, care era şi administrator. De regulă, evaziunile erau la cereale“. Cu alte cuvinte, „băieţii deştepţi“ făceau afaceri intracomunitare cu cereale băgând în faţă un boschetar, după care dispăreau fără să plătească un ban la stat. Reprezentantul Fiscului afirmă că, în cazurile în care erau implicaţi boschetari, „băieţii deştepţi“ făceau chiar şi plimbări de bunuri între