Pentru Radu Anton Roman, România cea plină de eresuri şi savori era "o planetă de ghiveciuri sofisticate şi zemuri acre, de mititei şi chiftele, de musacale construite după proiecte baroce, de plachii, de telemea - cu ceapă verde şi roşii, şi pâine caldă".
Pentru el, fiecare "ţară a ţării" se definea printr-o altă inovatoare combinaţie de gusturi (credea, de altfel, că bucătăria românească nu e reprezentativă prin feluri de mâncare, ci prin gust şi combinaţii, uneori perfect armonioase, alteori delicios oximoronice).El deosebea regiunile ori chiar satele după arome şi savori, aşa cum deosebeşti o fată de alta "după legătoarea de pe cap şi după mers".
Pentru el, spre exemplu, Oltenia era "campioană absolută a fierturilor de verdeţuri, a prazului ca simbol, a zarzavaturilor şi legumelor de cultură şi de strânsură", definindu-se prin "acreli neobişnuite - aguridă, tagrin, agrişe, corcoduşe verzi" ce "însoţesc ciorbe din zeci de legume (şi orice fel de carne)" ori prin "mâncăricile încropite din ce-o fi prin grădină, cu mărar şi leuştean", care "însoţesc călătoria celui ce se încumetă prin arşiţă".
Dacă Bărăganul este al pâinii, Dobrogea e a "covrigului împletit, fierbinte de te frige la degete", şi a "paharului cu iaurt pietros (la malul mării dacă nu tai iaurtul cu cuţitul nu se cheamă că e iaurt)", pe care le consideră ("tus-două") "un fel de banalitate a dimineţilor". Despre această Românie sudică şi savuroasă este vorba şi în primul din cele şapte volume ale cărţii "Poveştile bucătăriei româneşti" - cea mai nouă ediţie, răscroită şi bogat ilustrată, a cărţii de bucate a lui Radu Anton Roman. Noua serie de cărţi marca Jurnalul Naţional - Reţete de colecţie - va debuta vineri, 16 iulie. Nu întâmplător am început cu Radu Anton Roman (antropologul culinar, "arheologul" gastronomiei noastre naţionale).
Alegerea noastră
