S-a dus. Ultima speranta a presedintelui, cea mai mare speranta de reformare a statului si lupta impotriva mentalitatilor invechite – s-au dus toate pe apa sambatei. Boc s-a dus de la inima presedintelui. Scopul aparitiei lui Basescu la TVR a fost cel de a-si anunta ruperea relatiei cu Emil (si guvernul condus de acesta) si clarificarea celor doua zile de intarziere in reactia fata de sinistratii din Moldova (a se nota – a stat doua zile cap coada sa citeasca legile pe care trebuia sa le promulge!).
In afara acestor doua mesaje, presedintele ne-a mai spus doar cat de prost stam. Si traim. Si, mai mult, cat de mult rau ne asteapta in viitor. Cu subiect si predicat a demolat aproape toate actiunile Guvernului Boc. Dincolo de regretele tot mai accentauate legate de Executiv, Basescu a lasat sa se inteleaga ca nu mai are pe nimeni la inima.
I s-a dus pana si Boc. Nu e putin lucru. Toate compromisurile pe care le-a facut presedintele in ultimul timp in numele pastrarii lui Boc aproape i s-au intors acum impotriva. Nu chiar cu totul, caci si aceasta suparare generala a presedintelui exprima perfect jocul sau clasic. Cand cineva din jurul sau ii creeaza probleme de imagine, cand nu mai este in avantajul sau sa isi protejeze apropiatii, Basescu nu se dezminte si da poporului satisfactie – se leapada de oricine e nevoie pentru a supravietui.
Pana la urma tehnica e simpla si, cel mai probabil, a invatat-o inca de pe vremea cand colinda marile si oceanele lumii. Cand vaporul ia apa, cand furtuna a avariat grav nava, comandantul ordona sa se arunce peste bord lucrurile inutile. Iar daca corabia nu isi revine, aruncatul in mare continua pana la ultimele lucruri.
E simplu. Daca deja am ajuns la aruncatul peste bord al premierului, al celui mai de pret lucru pe care presedintele il avea in jurul sau, vital pentru functionarea institutiei prezidentiale in ra