Un text primit pe mail, de la o cititoare:
“Pentru a ajunge la o concluzie, trebuie sa va povestesc despre aceasta ruda indepartata care va locui cu mine pentru o anumita perioada de timp.
Baiat modest de la tara, 36 de ani, necasatorit, fara iubita, a terminat 12 clase si faulteaza in mod frecvent limba romana.
Intalnirea a avut loc acum 2 saptamani, iar prima seara a fost marcata intr-un mod neasteptat.
Motaind cu telecomanda in mana, il aud vorbind din camera alaturata (destul de tare). Neintelegand ce spune, ma ridic in ideea de a-i oferi ajutor pentru instalare.
Am ramas fara reactie in momentul in care l-am vazut in genunchi , in fata unui mini altar (candela aprinsa, icoane, lumanari), cu o carticica de rugaciuni in mana si citind cu mare intonatie.
M-au trecut fiori, recunosc, cu greu am iesit din acea stare de soc. Si, nu-mi revin bine ca ma “loveste” cu o alta practica bisericeasca…afumarea fiecarui coltisor al casei cu tamaie arsa.
Mirosul de tamaie imi face rau dar nu i-am spus de teama sa nu primesc vreun raspuns gen “raul din tine nu suporta…”.
Mi-am zis ca poate este vreo sarbatoare si ca ar fi urat din partea mea sa-i influentez in mod negative credinta.
Ei bine, m-am inselat! Aceeasi procedura dimineata (ceva mai scurta ce-i drept), apoi seara, si tot asa in fiecare zi.
Curioasa din fire, am inceput sa-l intreb de posturi, sarbatori si tot ce implica practica crestin ortodoxa. Zilele de post sunt lipsite de carne, oua, lapte, sex si cuvinte deochiate. In zilele marcate cu rosu in calendar, nu depune nici cel mai mic efort pentru el, daca este pentru o alta persoana, cum ar fi angajatorul, nu se ia in calcul.
Va ofer un mic exemplu. Duminica trecuta, luand micul dejun impreuna, ma roaga sa-i tai cateva feliute de salam. Il intreb de ce nu-si taie singur si-mi raspunde : “e Duminica, azi nu m
