România începe mâine, o dată cu deschiderea celor două noi consulate din Basarabia, o nouă etapă în politica sa externă.
Consulatele de la Bălţi şi Cahul marchează în mod direct interesul Bucureştiului de a acorda într-un ritm mai alert paşapoarte româneşti cetăţenilor moldoveni care preferă spaţiul european influenţei ruseşti. Moscova se teme, aşa cum scria nu demult Nezavisimaia Gazeta, că în acest fel Republica Moldova va intra în UE „pe uşa din spate", în vreme ce Duma de Stat a Federaţiei Ruse a constatat cu amărăciune, la 15 ani de la înfiiţarea Comunităţii Statelor Independente (CSI), că „influenţa Rusiei în statele limitrofe s-a redus semnificativ" şi că „vacuumul informaţional a fost umplut de resursele altor ţări".
Pentru prima dată în ultimii 60 de ani, România are o strategie oficială clară faţă de spaţiul dintre Prut şi Nistru atunci când declară în Strategia Naţională de Apărare că „prin aderarea Republicii Moldova la spaţiul comun european vor putea fi eliminate ultimele bariere care au separat o naţiune" şi că trupele ruse staţionate în Transnistria „sunt o ameninţare" la adresa ţării. România a dat publicităţii Strategia Naţională de Apărare imediat după ce Germania i-a cerut Rusiei să-şi retragă militarii şi armamentul din regiunea transnistreană.
România încearcă să urmeze în această zonă tactica nemţilor, dublându-şi interesele politice cu politeţuri pragmatice faţă de Moscova. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat luna trecută, într-un interviu pentru România Liberă, că „prezenţa investitorilor ruşi în sectoarele strategice este foarte importantă", că România este interesată să participe la conducta South Stream proiectată de Moscova pentru a duce gaz rusesc în Occident, sugerând în acelaşi timp că priveşte cu simpatie interesul investitorilor ruşi pentru noua centrală nucleară pe care vrea să
