Nu sunt practicantă, nu mă închin când văd o cruce şi nici nu pretind că duminica sau de toate sărbătorile trecute cu roşu în calendar toată lumea ar trebui să ia o pauză dar ceva în toată chestia asta cu Playboy Portugalia tot mă deranjează. Pentru că mi se pare că cel care a avut “măreaţa” idee e un nemernic de director de marketing care acum stă undeva printr-o staţiune exotică pe un purcoi de bani în timp ce în unele familii conflictele dintre convingerile membrilor fac victime după victime.

Ei (reprezentanţii Playboy Portugalia) spun că materialul apărut în Playboy face referire la romanul “Evanghelia după Isus Cristos” scris de Saramago, în care Iisus era prezentat ca un om obişnuit cu îndoieli şi spaime. În pictorial însă nu apare aşa. Ce ar putea deci să aibă în comun Saramago cu Playboy? Ok, era ateu convins şi implicat în numeroase conflicte (pe bună dreptate şi argumentate) cu Biserica Catolică dar de aici şi până la un număr special al Playboy, să fim serioşi. Singura explicaţie este o campanie de marketing imensă bazată pe şoc, indignare şi conflictul dintre convingeri, adică reţeta perfect potrivită zilelor noastre şi pe care o să o aplice din ce în ce mai multe companii.

M-a amuzat reacţia biroului central al publisherului care a decis să retragă de pe piaţă numărul cu pricina după principiul “noi habar n-aveam, etc, etc”, reacţie probabil că nu face altceva decât să ajute şi mai mult vânzarea ediţiei cu pricina. Aşa cum şi faptul că ediţia îi este dedicată lui Saramago, decedat de curând, are acelaşi rezultat. Practic s-au folosit de cei doi: personajul veşnic controversat Iisus şi scriitorul blamat de Biserica Catolică inclusiv după moartea sa, pentru ca revista să se smulgă cumva din criză, pot să jur că înainte de numărul cu pricina Playboy Portugalia era în prag de faliment. Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter

Nu sunt