Mai multe ţări europene, printre care Franţa îşi exprimă satisfacţia după anunţata eliberare în Cuba a peste 50 de deţinuţi politici. Regimul de la Havana, aflat încă sub influenţa castrismului, deşi Fidel Castro pretinde că s-a retras la pensie doreşte în mod evident să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Uniunea Europeană. În această logică trebuie văzut gestul Havanei şi nicidecum pus pe seama vreunei simpatii bruşte pentru ideile de libertate sau liberă exprimare.

Mai multe ţări europene, printre care Franţa îşi exprimă satisfacţia după anunţata eliberare în Cuba a peste 50 de deţinuţi politici.

Regimul de la Havana, aflat încă sub influenţa castrismului, deşi Fidel Castro pretinde că s-a retras la pensie doreşte în mod evident să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Uniunea Europeană. În această logică trebuie văzut gestul Havanei şi nicidecum pus pe seama vreunei simpatii bruşte pentru ideile de libertate sau liberă exprimare.

De notat că Franţa s-a arătat dispusă să primească pe teritoriul ei unii prizonieri politici cubanezi, în virtutea unei vechi tradiţii de ţară de azil pentru dizidenţi.

Gestul Havanei este dictat, deci, de interese economice, întrucât Cuba este confruntată cu o criză, care se prelungeşte şi s-a transformat în agonie pentru cei peste 11 milioane de cubanezi.

Decizia de eliberare a celor 52 de deţinuţi politici, cinci imediat şi ceilalţi peste câteva luni este însă şi rodul unor intense operaţiuni de mediere. Biserica Catolică s-a implicat în primul rând în această operaţiune, sprijinită mult de Spania, care a asigurat în primele şase luni ale acestui an preşedinţia Uniunii Europene.

Madrid-ul a avut de altfel ca ambiţie relansarea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Cuba, relaţii deteriorate serios, după ce în 2003 regimul de la Havana a lansat o vastă represiune împotriva a 75 de opozanţi.

Există însă peric