O dezbatere politica fierbinte va fi generata de modelul de impozitare pentru care va opta Romania in domeniul pensiilor. Este necesara vreo modificare in acest sens, corelata cu reforma sistemului public de pensii? Eu spun categoric da. Daca nu toti imi impartasesc optiunea, am certitudinea ca in cel putin doua puncte suntem cu totii de acord: batranetea nu trebuie sa fie sinonima cu saracia si munca trebuie stimulata. Munca multa inseamna contributii mari, iar ele trebuie recompensate cu pensii mari. Inainte sa cernem opiniile pro si contra privind marimea pensiilor si varsta de pensionare pe care si le pot permite romanii si concluziile consultarilor publice ce vor urma, iata pentru ce sisteme de impozitare au optat statele membre ale UE.
De pilda, Bulgaria, Slovacia si Lituania nu impoziteaza defel pensiile. Germania, Norvegia, Austria, Portugalia, Slovenia, Suedia, Finlanda, Letonia, Estonia, Cipru, Malta sau Romania nu impoziteaza pensiile cele mai mici. In schimb, Franta, Spania, Irlanda sau Olanda impoziteaza inclusiv cele mai mici pensii cu cote intre 5,5% (Franta) si 33,5% (Olanda). Cehia aplica un impozit unic de 15% pe pensii.
Aproximativ jumatate din statele europene includ pensiile in categoria veniturilor si le impoziteaza ca atare, in marea lor majoritate cu cote progresive. Adeseori, cele mai inalte trepte de impozitare depasesc 40%. Se ridica chiar la 52% pentru cele mai mari pensii in Olanda. Celelalte state aplica reguli specifice de impozitare bazate, de obicei, pe anumite trepte de pensii care se pot modifica de la un an la altul.
Sa nu omitem insa ca modelul social european se dovedeste cu fiecare an care trece falimentar, iar reforma actualelor sisteme de pensii este pe agenda europeana cu rang de prioritate zero. O dezbatere publica a fost lansata de catre Comisia Europeana pe 7 iulie 2010.
Sa l
