Multe ne-a fost dat sa vadem in viata! Unele bune, altele mai putin, deh, fiecare cu norocul lui. Dar nu credeam sa vad ceea ce posturile de televiziune nationale transmit si retransmit de cateva zile, cu o naturalete ce a transformat senzationalul in cotidian.
In fata naturii dezlantuite, romanul a aratat ce inseamna sa fii roman. Sa ne iasa inima din piept cand am vazut soborurile de preoti, umbland printre crestini sau nu, alintand durerea si daruind alaturi de prea-sfintele invataturi biblice, mancare, bani si haine, tigari aduse cu greutate de peste Prut, dar toate cumparate din putina agoniseala pe care o are biserica.
Ne-au dat lacrimile de bucurie, vazand cum parlamentarii romani au renuntat la obisnuitele vacante pe Coasta de Azur sau mai stiu eu pe unde pentru a fi alaturi de napastuiti, ajutandu-i cu medicamente si mai ales cu neimaginate contributii la noul fond de solidaritate, destinat reconstruirii zonelor afectate.
Fond la care, asa cum ati vazut, S.O.Vantu, D.Patriciu, D. Voiculescu, I. Niculae, ca sa ii numim pe cei mai importanti, au contribuit cu cele mai mari sume, facandu-l pana si pe impasibilul presedinte sa lacrimeze, asa cum nu l-am vazut vreodata.
Am crezut pana acum ca avem o clasa politica rupta de popor, dar cine se gandea ca in fata nenorocirii vor uita de toate supararile, generate de lupta pentru binele tarii si nu de interese proprii cum incerca unii sa sugereze.
Cine credea ca Basescu si Nastase se vor imbratisa in public, spre marea multumire a d-lui Ion Iliescu, mai emotionat decat A.I. Cuza in momentul unirii. Iar daca ochii i s-au umezit un pic, a fost din cauza vantului si nu a fericirii...
Vizibil marcat de importanta momentului, domnul Nastase, cu vocea tremuranda, a promis ca nu va mai inunda satele din lunca Dunarii ca sa salveze recolta prietenilor (as
