După ce guvernul Boc, pierzându-şi complet capul în vâltoarea evenimentelor, a înlocuit o măsură inumană şi criminală (impozitarea pensiilor) cu alta, poate mai devastatoare (sporirea TVA), iată că a mai găsit un mijloc de a stoarce bani din piatră seacă.

Sigur că din piatră seacă nu se pot scoate bani decât în imaginaţia înfierbântată a celor de la putere, care nu mai ştiu pe unde să scoată cămaşa, spre delectarea opoziţiei, adevăratul autor moral al dezastrului. Între paranteze, prevedeam că abia la toamnă opoziţia va da asaltul final, după ce Boc şi ai săi vor aduce discreditarea totală a puterii actuale.

Şi într-adevăr marea moţiune de cenzură a mariajului prostie-lenevie (PSD-PNL) se anunţă pentru la toamnă. Guvernul, probabil, va cădea după această lungă vară fierbinte, iar partidul din spatele său se va risipi în patru vânturi. O merită cu prisosinţă, deşi e păcat pentru marea şansă pe care dreapta a avut-o, prin el, în România.

Spuneam că s-a mai găsit o sursă de venituri la buget. Şi anume aplicarea CAS la drepturile de autor. Vizaţi de această lege sunt în primul rând jurnaliştii şi lucrătorii în medii. S-a văzut aici chiar o răzbunare a puterii pe cei care o critică. N-aş merge până acolo. Pe de altă parte, poate că se fac cu adevărat abuzuri şi se ocolesc obligaţii financiare la stat prin plata unor drepturi de autor. Dincolo însă de toate acestea, nu doar că eficienţa noilor prevederi va fi nulă financiar, dar ele sunt şi extrem de compromiţătoare moral pentru cei ce le legiferează. E de fapt o meschinărie penibilă.

Câţi oameni din România primesc drepturi de autor? Şi cât câştigă statul din supraimpozitarea acestora (pentru că un impozit normal oricum se plăteşte pentru ele)? Nici cât să chiorăşti un purice. În schimb, după ce şi-a făcut faima de aducător de sărăcie în toate familiile, guvernul actual îşi