Dosarul de informator al criticului Adrian Marino, creat de Securitatea internă şi cuprinzând 132 de pagini de note informative, menţionat în documente, nu e de găsit.

Avea în total 308 pagini, din care 132 reprezentau mapa anexă, adică notele informative. Este menţionat într-un document al Securităţii Cluj din 18 mai 1976, care notifica Unitatea Militară 0920 (aparţinând Direcţiei de Informaţii Externe) că Adrian Marino, criticul literar, urmează să fie folosit în munca de informaţii externe.

"La ordinul dvs., dat cu ocazia analizării informatorului «Brătescu» (n.r. - nume de cod pe care Marino l-a purtat şi ulterior) şi, în vederea selecţionării pentru a fi folosit pe linia unităţii dvs. şi a vă fi predat definitiv în legătură, alăturat vă înaintăm dosarul personal nr. 16562 (compus din 176 de file) şi anexă (compus din 132 de file). Informatorul a fost consultat, în principiu, şi a acceptat să fie pus în legătură cu dvs., urmând ca acest lucru să-l facem în zilele următoare, când va veni la Bucureşti pentru a-şi ridica paşaportul, deoarece pleacă pentru două luni în Franţa, Belgia şi Portugalia".

Două luni de verificări

Documentul, semnat de şeful Securităţii Cluj, general maior Constantin Ioana, a fost redactat în cel puţin două exemplare, unul regăsindu-se în dosarul de urmărire informativă al lui Adrian Marino, care a fost desecretizat în 2004, în cadrul unei comisii mixte de analiză SRI-CNSAS. Un alt exemplar se află în dosarul de informator extern al lui Marino, trimis de SIE la CNSAS, pe microfilm.

Ambele dosare, precum şi cel penal - care vizează arestarea lui Marino în 1949, pentru apartenenţă şi propagandă în organizaţia de tineret a PNŢ şi procesul în urma căruia a făcut opt ani de închisoare - pot fi consultate de cercetătorii acreditaţi la CNSAS.

Dosarul de informator al Securităţii i