Eliminarea impozitului minim sau deducerea TVA pentru renovarea caselor aduc bani la buget. În schimb, achitarea facturilor restante face gaură. Sursa: VLAD STĂNESCU

Unele măsuri anticriză din planul moşit de coaliţia de guvernare aduc bani la buget, altele necesită cheltuieli suplimentare. Însă majoritatea au fost solicitate de companii încă de anul trecut şi ar ajunge să fie puse în practică tardiv, consideră analiştii economici şi oamenii de afaceri. Soluţiile puse pe hârtie vor trebui aprobate şi de FMI.

Eliminarea impozitului minim din majoritatea sectoarelor, cu excepţia restaurantelor, hotelurilor şi cazinourilor, va aduce la bugetul de stat aproximativ o jumătate de miliard de lei anual, consideră Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). "Renunţarea la impozitul minim va permite multor microîntreprinderi să supravieţuiască", explică el.

Pe de altă parte, scutirea de impozit pe profit pentru firmele care investesc 200.000 de euro şi creează 25 de locuri de muncă ar aduce o "gaură anuală" bugetului de 75 milioane euro, consideră analistul financiar Bogdan Baltazar. În opinia sa, vor exista multe companii care "vor arăta doar în acte" că se încadrează în aceste condiţii, posibilităţile de fraudare fiind astfel foarte mari.

Locuri de muncă ies din economia gri

Contribuţiile sociale ar putea fi tăiate cu trei puncte procentuale, conform propunerilor coaliţiei de guvernare. Dacă ar fi aplicată, "cel puţin 40-50.000 de locuri de muncă ar ieşi la supra faţă din economia neagră şi gri", consideră Ovidiu Nicolescu.

Potrivit calculelor EVZ, o reducere a contribuţiilor sociale ar genera o pierdere la vistieria statului de 752,8 milioane euro anual. Însă trecerea în legalitate a 50.000 de salarii de 705 lei ar aduce venituri