Lăcaşul de cult are o istorie tumultuoasă, ca şi cum răul s-a luptat să sufoce trăinicia acestui aşezământ. Traseul Peştera-Babele-Vârful Omu-Obârşia Ialomiţei îţi taie răsuflarea prin măreţie şi pitoresc.

Periplul prin Bucegii dâmboviţeni poate continua cu zona celor mai atractive puncte turistice de pe platoul montan: Peştera Ialomicioara şi schitul cu acelaşi nume, Babele, Sfinxul, Vârful Omul şi Obârşia Ialomiţei. Izvorul care devine râul Ialomiţa ţâşneşte dintr-o stâncă situată la peste 1600 de metri altitudine.

Schitul a fost mistuit de flăcări în mai multe rânduri

Ne-am oprit mai întâi la Peştera Ialomicioarei. În această zonă încadrată de versanţi abrupţi şi pădure de brazi, răcoarea nu este întinată nici măcar vara când temperaturile devin insuportabile. Pârâul care răzbate din peşteră alimentează această atmosferă plăcută. La intrare în grotă, a fost construită o bisericuţă, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Lăcaşul de închinăciune are o istorie zbuciumată. Răul s-a luptat parcă să sufoce trăinicia unui asemenea aşezământ, schitul fiind mistuit de flăcări în mai multe rânduri. Iubitorii de speologie sau simplii turişti au ocazia să pătrundă în Peştera Ialomicioara pe o adâncime de aproximativ 400 de metri. Culoarele destinate vizitatorilor sunt electrificate, iar accesul se face pe scări din lemn. Pot fi admirate sălile Mihnea Vodă, Decebal, Maria, La Răspântie, La Altar, Grota ascunsă, decorată cu stalactite şi stalacmite, şi Grota Urşilor, unde au fost găsite schelete ale ursului de peşteră. Eşti cuprins rapid de o linişte profundă. De undeva din străfunduri, se aud doar gemetele izoarelor care îşi croiesc cale spre lumină.

Vârful Omu, unul dintre cele 7 puncte energetice din România

Din zona Hotelului Peştera, poţi porni, urmând marcajul, spre culmile Bucegilor. Primul reper: Babele. Pe potecă, traseul îl