Alianta de gasca bazata pe interese comune primeaza asupra idiologiei si mai ales asupra interesului general al romanilor. Nu ma refer la Iasi, ci asa, in general. De un lucru sint sigur, si anume ca sefii de partide vor sabota propriii candidati. Asta daca nu vor candida chiar ei (Doamne fereste!!!). Dupa '89, in Romania au luat fiinta o multime de partide politice, de regula nascute din PCR. Chiar partidele istorice au fost napadite de activisti de partid care, incetul cu incetul, au preluat controlul volanului. Putini politicieni cunosc ideologia partidului din care fac parte si nici nu-i intereseaza acest aspect. Toti, insa, au preluat de la vechiul PCR acceptarea dictaturii sefului. Seful din comuna, din oras, din judet si din tara este "tatucul". Dizidenta este aspru pedepsita si nu se tolereaza ideile care ar ruina pozitia sefului. Putini stiu, sau, daca stiu, nu arata ca stiu, ca acest fenomen de instaurare a tatucilor locali duce la paradoxuri ciudate, deloc anticipate. Primul este acela care face ca "tatucul" sa saboteze propriul candidat in alegeri. Sa ma explic. Daca tatucul, dupa multiple esecuri suferite cu propria candidatura, sau dezinteresat sa candideze, sustine cu toate fortele candidatul partidului sau si daca, Doamne fereste, acesta invinge, apare o stea noua care sapa si, de regula, reuseste sa-i fure "tronul". In Iasi avem experienta PSD. Cu distinsul profesor universitar Ion Solcanu putem analiza la rece o multime de invataminte politice. Am lucrat 12 ani cu redutabilul politician Solcanu si am apreciat la el eleganta, disponibilitatea spre dialog si cadrul academic in care se desfasurau eventualele polemici. Am fost adversari politici, nu exista nici un dubiu, dar ne facea o deosebita placere sa fim impreuna la diferite ocazii. Cind am plecat in Cuba, m-a rugat, si am acceptat, sa-l sustin pe domnul Nichita. Ce a urmat stiti cu totii. Distins