An de an, lucrările împotriva inundaţiilor înghit de la buget zeci de milioane de euro şi tot an de an inundaţiile fac ravagii în mai multe zone ale ţării. Un control al Curţii de Conturi la Apele Române şi la Mediu arată că după inundaţiile din 2008 fondurile pentru diguri au fost date firmelor clientelare care au făcut lucrări de mântuială.

După inundaţiile care au făcut ravagii în 2008, Guvernul a alocat fonduri imense pentru prevenirea unor astfel de situaţii. În total, devizul estimativ al lucrărilor pentru înlăturarea în regim de urgenţă efectelor inundaţiilor, din vara lui 2008, a depăşit 110 milioane de euro. Inspectorii Curţii de Conturi au descoperit mai multe cazuri în care datele din procesele verbale de calamitate întocmite după producerea inundaţiilor nu concordă cu cele centralizate la ANAR. Pe hârtie, spărturile în diguri au crescut peste noapte pentru ca lucrările să fie mai scumpe.

Raportări false

Pentru realizarea obiectivului de investiţii „Consolidare de mal râu Tisa la Săpânţa, judeţ Maramureş", în procesul verbal de calamitate a fost consemnată o breşă pe o lungime de 380 de metri. Lucrările pentru remedierea breşei au fost estimate la 510.000 lei (125.000 de euro). Însă, în documentele transmise de ANAR la Ministerul Mediului, acelaşi obiectiv figurează cu o lungime de trei ori mai mare şi cu o valoare estimată de 11.870.650 lei (3,4 milioane de euro).

Tot în zona Direcţiei de Ape Someş-Tisa, pentru obiectivul „consolidare de mal râu Tisa la Lacul Raţelor, Maramureş", în procesul verbal de constatare s-a consemnat necesitatea refacerii malului pe o lungime de 240 de metri, costul lucrărilor fiind de 590.000 de lei (168.000 de euro). Ulterior, în situaţia depusă la Ministerul Mediului, lungimea breşei în malul râului Tisa a crescut de zece ori, la 2,25 kilometri. La fel de mult au fost umflate şi cheltuielile operaţiunii