Atena cheltuieşte sume exorbitante pentru achiziţionarea de armament militar. De altfel, potrivit Wall Street Journal, cheltuielile militare reprezintă un factor determinant pentru creşterea datoriei publice a republicii mediteraneene.

Statele europene occidentale care critică nesăbuinţa guvernului de la Atena în administrarea fondurilor publice au câştigat bani frumoşi de pe urma deciziei de accelerare a modernizării armatei elene. Astfel, Germania va încasa de la Grecia peste un miliard de euro pe două submarine, Franţa va primi de asemenea o grămadă de bani pe şase fregate şi 15 elicoptere militare care vor lua drumul Greciei.

Şi SUA au de câştigat de pe urma faptului că Executivul elen a fost, în anii trecuţi, mână-spartă. Pentru 20 de avioane F16, Washingtonul va încasa peste 1,5 miliarde euro.

Prin urmare, Grecia s-a înglodat în datorii cu susţinerea marilor săi creditori, care au ştiut să profite în plin de frenezia cheltuielilor militare care a cuprins autorităţile elene după 1996.

Grecii sunt europenii care cheltuie cei mai mulţi bani pentru înzestrarea militară

Cu o populaţie de doar 11 milioane de locuitori, Grecia este principalul importator de arme convenţionale din Europa, situându-se pe locul al cincilea în lume, după China, India, Emiratele Arabe Unite şi Coreea de Sud.

Cheltuielile militare ale micii republici mediteraneene sunt cele mai mari din Uniunea Europeană ca procent din PIB. Acestea reprezintă unul dintre factorii cau au condus la creşterea exorbitantă a datoriei sale naţionale.

În urmă cu două luni departamentul pentru infracţiuni economice din Grecia a început să ia la puricat toate contracte de armament din ultimul deceniu - în valoare totală de 16 miliarde de euro. La finalul anchetei grecii vor aă afle dacă nu au plătit cumva prea mult sau dacă aveau într-adevăr nevoie de atâta armament mil