Premierul care a trecut două mineriade şi criza datoriilor comentează impasul de acum.
Radu Vasile, 68 de ani, este azi departe de tumultul vieţii politice. Mulţi şi-l amintesc pentru stilul, să-i spunem, nonconformist, dar în timpul mandatului său România a traversat o criză de proporţii. Începutul anului 1999, o perioadă marcată de criza rusă, a însemnat pentru România un vârf de plată al serviciului datoriei externe: 3 miliarde de dolari ce trebuiau achitaţi într-un timp foarte scurt.
Mai citeşte şi:
VIDEO Radu Vasile: România, ţara aparenţelor. Nimic nu e ceea ce pare a fi
România se afla sub spectrul intrării în incapacitate de plată , în timp ce minerii lui Miron Cozma mărşăluiau spre Bucureşti. Început sub auspicii sumbre, anul 1999 s-a terminat cu invitarea României de a deschide negocierile de aderare la UE. Speranţa se arăta la orizont. Premierul crizei de acum 11 ani rememorează experienţa de atunci.
Ovidiu Nahoi: Aţi fost premier într-o perioadă de criză profundă, 1998, 1999. Puteţi face o comparaţie cu situaţia de azi?
Radu Vasile: Există şi asemănări şi deosebiri. Paralela se poate face chiar şi în condiţiile în care vorbim despre factorii externi. Atunci s-a declanşat „criza rusă". La bursa din Moscova au fost pierderi uriaşe. Una dintre consecinţe a fost că toate activele din ţările Europei de Est s-au devalorizat foarte mult, şi capitalurile au plecat. Acest lucru i-a costat în primul rând pe polonezi care au trebuit să vândă o parte din industria siderurgică, de pildă combinatul Nova Huta, la un preţ foarte, foarte redus.
O.N.: La noi s-a simţit acest efect?
Da, puternic. Preţurile care se ofereau pentru diverse active, cum a fost pentru Dacia, BRD, inclusiv pentru faimosul Romtelecom au scăzut. De la privatizarea Romtelecom s-au retras toate marile companii, France Telecom sau Deutsche Telekom.
