Autorităţile din Botoşani susţin că ucrainenii nu le oferă nicio informaţie despre situaţia de pe Prut. Sursa: Feri Predescu

La fel ca şi acum doi ani, când viitura propagată pe Prut de pe teritoriul Ucrainei a măturat de pe faţa pământului sute de gospodării din Moldova, şi anul acesta autorităţile române se luptă cu lipsa de comunicare din partea omologilor ucraineni.

Nu există nicio obligaţie

Localităţile din judeţul Botoşani riverane Prutului sunt în stare de alertă permanentă fără a şti însă exact dacă va mai veni sau nu vreun vârf de viitură pe Prut sau dacă pe teritoriul Ucrainei s-a rupt vreun dig. Astfel, toate prognozele se bazează pe măsurătorile efectuate la Oroftiana, unde Prutul intră în ţară.

"Ucraina nu este membră UE şi nu este obligată să transmită niciun fel de informaţii. Nu ştim cota de la Cernăuţi", a declarat, citat de Mediafax, şeful centrului operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani, Cristian Amarandei.

Oficialii români mai spun că doar dacă se înregistrează creşteri semnificative ale nivelului Prutului îşi pot da seama că s-a întâmplat ceva pe teritoriul Ucrainei. Motiv pentru care specialiştii şi autorităţile susţin că ar trebui semnat un protocol prin care cele două state să se angajeze să facă schimb de informaţii în caz de dezastru.

Dig rupt la Constanţa

Pe de altă parte, nordul judeţului Constanţa se află de 48 de ore sub ameninţarea Dunării, care a făcut o breşă de 150 de metri în digul de apărare, construit în 1957, din zona satelor Cârliciu şi Ciobanu. 91 de persoane au fost evacuate şi peste 6.000 de hectare de culturi agricole se află sub ape.

"În ultimele 4 luni, nivelul Dunării a fost în permanenţă peste cota de atenţie. Majoritatea digurilor, de la Ostrov- Constanţa şi până la Ostrov-Tulcea sunt şubrezite, şi pericolu