Nivelul de visceralitate si deprofesionalizare din politica romaneasca a capatat dimensiuni grotesti si poate fi considerat unul dintre motivele pentru care aceasta tara pare legata de picioare.
Cine mai urmareste presa scrisa, dezbateri televizate sau declaratii politice de prin alte tari UE observa o abordare uimitoare pentru noi. Acolo, oamenii, fie ca e vorba despre politicieni, ziaristi sau lideri sindicali, se bat in proiecte, solutii concrete, planuri bine calculate, viziuni doctrinare. Acolo inamicul comun este criza si fiecare s-a mobilizat cu ce are mai bun impotriva ei. Vedem multe idei, mixuri complexe de politici, dovada ca in laboratoarele partidelor trudesc profesionisti autentici, cu viziune si glagore.
In Romania ce vedem? De fapt, ar trebui sa pornim cu ceea ce nu vedem, caci este cu mult mai grav. Nu vedem farama de viziune, farama de proiect, indiferent unde intoarcem privirea. Guvernul pare sa fi ales cele mai proaste solutii posibile de echilibrare bugetara, chiar in viziunea presedintelui care cere diminuarea TVA si impozitarea pensiilor.
In ceea ce priveste stimularea economiei, nici macar nu putem spune daca masurile sunt bune sau rele, caci ele lipsesc cu desavarsire. Cat de necesare sunt ele nu pare a intelege nici Traian Basescu care sustine ca mediul de afaceri si asa huzureste din punctul de vedere al fiscalitatii. Bine ca au inteles britanicii, maghiarii si bulgarii!
Opozitia nu vadeste cu nimic mai multa inteligenta si viziune. Nu am vazut la PSD si PNL macar un proiect fezabil si inchegat de la cap la coada, bazat pe cifrele economice si imperativele concrete ale Romaniei. Teoretic, putem vorbi despre toate intentiile bune, putem invoca toate gandurile de bine, practic insa, inaintam cu greu peste prapastie pe franghia fragila a datelor concrete si daca pasim alaturi ne prabusim urgent.
