* foştii locuitori din zona Pieţei Mari sunt indignaţi de demersurile privind retrocedarea terenului pe care se află în prezent tarabele de flori şi zarzavat
* ei spun că niciodată la intersecţia străzilor Griviţei cu Republicii nu au fost case, ci a funcţionat doar piaţa publică * mai mult, li se pare o aberaţie să susţină cineva că străzile Griviţei şi Mihai Bravu ar fi fost vreodată una şi aceeaşi * în plus, în Arhivele Naţionale au fost descoperite documente datate 1939, care atestă proprietatea publică a municipiului încă din 1874 asupra lotului de peste 17.000 mp, actualul amplasament al Pieţei Mari
O nouă lovitură de teatru în povestea halucinantă a revendicării unei bucăţi din Piaţa Mare: cei care au locuit în imediata apropiere a zonei declară că, de când se ştiu, adică de prin anii '30, la intersecţia străzilor Griviţei cu Republicii nu au fost niciodată case, ci a funcţionat doar piaţa publică. Mai mult, vârstnicii urbei nu-şi aduc aminte ca vreodată străzile Griviţei şi Mihai Bravu să fi fost una şi aceeaşi. Ceea ce demonstrează, dacă mai era cazul, că încercarea de a forţa o retrocedare pe amplasamentul actualei pieţe de zarzavaturi şi flori este o aberaţie. În plus, ridică mari semne de întrebare cum de nimeni din Primărie nu s-a deranjat să facă o minimă verificare în acest caz ori să lămurească "greşeala" transformării adresei terenului revendicat în Piaţa Mare prin acreditarea ideii că la un moment dat, în istoria oraşului nostru, actuala stradă Griviţa s-a numit Mihai Bravu. Chestionat în acest subiect, Aurel Simionescu susţine foarte clar că este imposibil ca terenul pe care revendicatorul îl solicită să fie pe actualul amplasament al pieţei, numind actul adus ca dovadă în susţinerea pretenţiilor ca fiind "unul mai ciudat, (...) cum se făcea la 1890". De altfel, edilul-şef susţine că decizia sa prin care a dispus despăgubirea în bani a r
