Cacareco era un candidat neobişnuit. Anul era 1958. Locul: Sao Paulo, Brazilia. Platforma: anti-corupţie. Voturi obţinute: peste 200.000, adică mai mult decât cele obţinute de oricare dintre candidaţii de partid. Din păcate, comisia electorală a anulat mandatul numitului Cacareco. Motivul? Cacareco avea patru picioare. Era un rinocer de la grădina zoologică înscris în cursă de un grup de studenţi care doreau, astfel, să protesteze faţă de starea politicii din urbe. Alegătorii au ştiut ce votează. Unul dintre aceştia a declarat: "Mai bine votez un rinocer decât un măgar!". Directorul de la Zoo a protestat şi el faţă de decizia comisiei electorale. A cerut ca alesului poporului să i se dea salariul de consilier.
Celălalt candidat despre care doresc să vă spun trei vorbe avea doar două picioare. Dar nici asta nu l-a ajutat prea mult să obţină mandatul. Se numea Tiao şi a ajuns pe locul trei la alegerile pentru scaunul de primar din Rio de Janeiro, în 1988. Din păcate, comisia electorală l-a descalificat şi pe bietul Tiao pentru simplul motiv că numitul era cimpanzeu. Un detaliu neimportant, desigur, pentru numeroşi alegători. Poate campania acestuia i-a convins: "Votezi maimuţe, te alegi cu maimuţe!".
Cum să ne explicăm un asemenea fenomen? Prima explicaţie este, desigur, protestul. Alegătorii sunt frus-traţi de oferta partidelor tradiţionale. Decât să voteze candidatul de plas-tic produs de consultanţii politici, mai bine votează, în bătaie de joc, o pisică sau un cangur. Nu de alta, dar măcar fură mai puţin şi nu îşi schimbă opinia după cum bate vântul.
Această frustrare este uşor de înţeles. Am văzut, de curând, un studiu al unei organizaţii non-guvernamentale cu privire la absenţele din Parlament. Cei mai guralivi politicieni sunt şi campionii absoluţi ai absenteismului de la voturile din Legislativ. Unii dintre aceştia au acumulat doar 2 (doi) la