Voios democraţia trecea

De câteva zile a apărut, insidios, o nouă perspectivă politică – aceea a alegerilor anticipate. Atât PSD cât şi PNL şi-au croit demersul politic pentru sesiunea din toamnă a Parlamentului bazat pe introducerea unei noi moţiuni de cenzură, găsirea celor 8 parlamentari dispuşi să frângă arcul guvernamental, înlocuirea Guvernului Boc cu un guvern care să pregătească alegerile anticipate, iar dacă acest lucru nu este posibil suspendarea Preşedintelui Băsescu. După suspendare din nou numirea unui premier agreat de noua majoritate, organizarea referendumului pentru demitere şi probabil alegerile vor avea un caracter mixt: vor fi aleşi simultan atât Preşedintele cât şi parlamentarii. Ca în vremurile bune, isn’t it?

Desigur că acest demers este plin de necunoscute de parcurs, de obstacole şi de wishfull thinking şi probabil nu va ajunge niciodată la finalizare. Cel mai sigur este că se va împotmoli chiar de la început în moţiunea de cenzură care nu va trece.

Sunt mai multe motive pentru care nu va trece – primul şi cel mai simplu – este că s-au schimbat datele problemei, căci marile emoţii ale lui „se taie/nu se taie” nu mai au relevanţă. Apoi principiul lui „iubesc trădarea, nu şi pe trădători” se va întoarce împotriva „moţionarilor”, căci cei care au trădat au trădat ca să ajungă aproape de ţeava cu miere, sau din motive particulare care tocmai ele nu le vor mai permite să trădeze înspre partidele pe care le-au părăsit (v. cazul Diaconescu). Minorităţile s-au fript odată cu Johanis şi nu vor vota o moţiune fără miză politică semnificativă. În al treilea rând, variabila Băsescu este atât de variabilă încât este aproape imposibil să o consideri constantă. Căci dacă restructurează Guvernul cu o săptămână înainte de moţiune aceasta se fâsie şi la iniţiatori. De la UDMR probabil doar Frunda bacsi va vota alături de PSD/PNL, restul v