Noua ediţie FP România deschide o dezbatere legată de restartul de care are nevoie statul român, marcat de deficite. La polul celălalt există modele de succes rapid. Estonia conduce în topurile de bună guvernare. Iar Coreea de Sud pune chiar şi corupţia în slujba economiei naţionale.
Fragment din dezbaterea „Restartul statului", publicată în noua ediţie FP România (iulie/ august) - din 12 iulie la toate chioşcurile. Detalii ilustrate: Coperta, Sumarul şi Nota editorilor români (Locul României în Indexul statelor eşuate).
A existat odată un trib mic care vorbea o limbă greu de înţeles şi care s-a aşezat la nordul şi sudul unei mări care iarna îngheaţă. În majoritatea istoriei sale a fost condus de vecini mai mari şi mai agresivi: Suedia şi Rusia, care au format elitele conducătoare, în vreme ce membrii tribului pescuiau şi tăiau lemne. A venit ziua când Suedia a devenit protestantă, şi pastori din popor au umblat din om în om să îi înveţe să citească Biblia, cuvântul Domnului.
Ambele ramuri ale tribului au învăţat astfel să citească despre importanţa de a fi virtuos: cea de la nord pe la 1850, cea de la sud pe la 1890 gătaseră cu treaba asta şi erau de acum popoare integral alfabetizate, în vremea când Europa otomană (noi adică) avea o rată de alfbetizare sub zece la sută. Astfel că au devenit fermieri, învăţători şi ingineri şi nu au mai fost ţărani.
Modelul nordic
Ramura de nord e azi Finlanda, care conduce în mai toate topurile de bună guvernare din lume. Impozitele sunt atât de mari că de abia lasă oamenilor ceva de cheltuit. Dar şi educaţia şi sănătatea sunt locul întâi pe glob, oamenii sunt mândri de statul lor, şi toată lumea plăteşte taxele de 60% fără discuţii.
Ramura de sud a avut parte de colonizare masivă din partea Rusiei, aproape o treime din populaţie. Cum sunt cu totul un milion şi jumătate, ca să fie siguri c
