Clienţii rău-platnici dau mai multe dureri de cap bancherilor decât instituţiilor financiare nebancare (IFN), în condiţiile în care restanţele la creditele acordate de bănci au sărit cu 57% în primele cinci luni din 2010 faţă de o creştere cu 7,8% în cazul IFN-urilor, arată datele BNR.
În plus, companiile de credite de consum se aşteaptă ca măsurile de austeritate anunţate de autorităţi să aibă un impact limitat asupra comportamentului de plată al clienţilor, în timp ce bancherii prognozează că mai mult de un sfert din clienţi ar putea fi afectaţi de reducerea cu 25% a salariilor în sectorul public şi spun că se vor confrunta cu un nou val de neperformanţe şi de restructurări.
"Riscul de credit a rămas ridicat şi nu ne aşteptăm să scadă mai devreme de anul viitor. Totuşi, cei mai fragili clienţi au avut deja probleme şi au intrat în categoria restanţierilor, iar cei care au rămas acum au o calitate mai ridicată, astfel că impactul măsurilor de austeritate asupra restanţelor va fi limitat", consideră Gilles Zeitoun, directorul executiv al Cetelem, cea mai mare companie de credite de consum de pe piaţa locală.
La sfârşitul lui mai, sumele restante înregistrate în contul împrumuturilor acordate de bănci ajungeau la 12,3 miliarde de lei (3 mld. euro), reprezentând circa 5,4% din soldul total. Clienţii IFN-urilor aveau în acelaşi timp restanţe de
1,4 miliarde de lei (340 mil. euro), ponderea acestora în total împrumuturi fiind de 6,5%. Totuşi, ponderea restanţelor contabilizate de IFN-uri s-au menţinut din ianuarie încoace în intervalul 6-6,5%, în timp ce la bănci ponderea sumelor neplătite la timp a crescut în acelaşi interval cu 1,5 puncte procentuale.
Bancherii se aşteptau la începutul anului, când lucrurile în economie păreau să se îndrepte într-o direcţie bună, ca vârful restanţelor să fie atins la sfârşitul trimestrului doi, dar î
