Mijloacele de protecţie sexuală reprezintă încă o necunoscută pentru multe femei din România vremurilor moderne. Multe dintre ele le folosesc „după ureche“. Deşi româncele folosesc într-un număr din ce în ce mai mare diferite metode contraceptive, duc încă lipsă de educaţia sexuală necesară pentru a le adapta nevoilor individuale.

Datele Ministerului Sănătăţii arată o evoluţie spectaculoasă a utilizării contraceptivelor sub diverse forme în ultimii ani. Potrivit ultimului studiu efectuat la nivel naţional, rata răspândirii contracepţiei la femeile de vârstă fertilă (între 15 şi 44 de ani) a crescut de la 41% în 1993 la 48% în 1999, ajungând să acopere 58% din totalul femeilor fertile la nivelul anului 2004. Triplarea faţă de 1993 se datorează utilizării pe scară mai largă a metodelor contraceptive moderne.

În rândul femeilor aflate în cuplu căsătorit sau consensual, utilizarea unei metode de contracepţie a crescut de la 57% în 1993 la 64% în 1999, ajungând la 70% în 2004. Totodată, evoluţia se remarcă şi pe zone de locuire: în 2004, 33% din femeile căsătorite din mediul rural şi 42% din mediul urban au utilizat metode de contracepţie moderne. Răspândirea metodelor contraceptive moderne are nivelul cel mai ridicat în rândul femeilor în cuplu, cu vârste sub 30 de ani şi creşte odată cu nivelul de instruire.

Această tendinţă se reflectă şi în descreşterea indicelui avorturilor la 1.000 de născuţi vii, de la 883 în 2004 la 576 în 2008, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, furnizate de organizaţia Psi România. Totodată, mortalitatea maternă prin avort are o tendinţă constant descrescătoare, de la 0,12 în 2004 la 0,04 la 1.000 născuţi vii în 2008.

Impactul este încă redus

Deşi, din punct de vedere al indicatorilor, tendinţa este pozitivă, valorile ne plasează în „topul negru" al Uniunii Europene, susţin reprezentanţii ONG-urilor. „Datele ge