Imobilul din centrul oraşului imnului naţional are o poveste zbuciumată. Salvatorul casei memoriale, poetul Alexandru Cristian Miloş îşi citeşte în prezent cărţile în părculeţul care aminteşte de Andrei Mureşanu

Povestea casei memoriale din Bistriţa a poetului imnului naţional Andrei Mureşanu este una dramatică. Imobilul a scăpat ca prin minune de un incendiu dar şi de buldozerele care au ras în anii 80 aproape toate casele din cartier.

În clădirea din fosta stradă a Năsăudului şi-a petrecut o parte a copilăriei Andrei Mureşanu, cel care a scris la Bistriţa versurile imnului naţional. Casa considerată acum parte a istoriei locale de autorităţile municipale, care au ajuns să denumească oficial Bistriţa drept oraş al imnului naţional, era să fie distrusă în două episoade.

Acum adăposteşte o expoziţie a Revoluţiei române de la 1848, acte oficiale, scrisori, cărţi şi publicaţii care ilustrează viaţa şi activitatea poetului Andrei Mureşanu, dar şi o secţie a Bibliotecii Judeţene.

O poveste incredibilă

Ambele episoade care au periclitat casa s-au derulat la un an distanţă, în 1982, respectiv 1983. În 1982 casa a ajuns pe lista de demolare. Ultima strănepoată a poetului, Aurelia Ursu, o doamnă de 94 de ani îşi aminteşte evenimentele de atunci: „Ştiu că a venit un ordin de demolare. Era în 1982. Casa bunicilor mei a fost trecută şi ea pe listă pentru că au vrut să demoleze toată strada, să facă acolo blocuri. Ştiu că au fost nişte intervenţii după nişte scrisori trimise de nişte scriitori parcă, a intervenit primul secretar şi nu au mai demolat-o", a povestit Aurelia Ursu, care îşi aminteşte că după aceste incidente imobilul a devenit Casa Memorială.

Poetul Alexandru Cristian Miloş îşi aminteşte şi el povestea pentru că a fost direct implicat: „urmaşii direcţi ai familiei Mureşanu, erau disperaţi că primarul oraşului şi secreta