Părăsiţi de mici de către părinţi sau orfani, tinerii crescuţi în orfelinate sau de asistenţii maternali rămân fără sprijinul sistemului de stat odată ajunşi la 18 ani. Pentru copiii cu o viaţă normală, majoratul este motiv de sărbătoare, însă pentru cei năpăstuiţi de soartă acest moment înseamnă începutul grijilor pentru ziua de mâine.

Unde voi dormi, din ce voi trăi? Aceasta este întrebarea pe care şi-o puneau aproape toţi cei 24 de adolescenţi din Buzău care au venit la Bursa locurilor de muncă organizată special pentru ei.

Un job măcar pentru lunile de vară, asta căuta Cristina Vasile, o copilă care şi-a spus că fără să trudească în şcoală va avea şanse mici de izbândă. În această vară a susţinut examenul de bacalaureat, pe care l-a luat cu notă mare: 8,40.

Dorinţa sa cea mai mare este să fie admisă la Facultatea de Asistenţă Socială şi Sociologie. Însă, până la examenul de admitere, tânăra nu vrea să stea degeaba, mai ales că ieşit la pensie asistentul maternal care a luat-o la 12 ani din centrul de plasament.

Locuieşte într-un apartament de tip familial şi în cele două luni rămase până va începe facultatea, vrea să muncească. A participat la bursa locurilor de muncă pentru a-şi găsi o slujbă. Nu are mari pretenţii, vrea doar să acumuleze experienţă.

„E bine să lucrez, să am experienţă, prin muncă să învăţ să îmi dobândesc singură banii. Plus că cel mai bine este să-mi ocup timpul în aceste două luni prin muncă. Nu aş avea pretenţii în ceea ce priveşte domeniul, pentru că e primul loc de muncă şi nici salariul nu prea contează", a spus Cristina Tănase.

A dat câteva interviuri la angajatorii prezenţi şi acum aşteaptă un răspuns concret. Unii i-au spus că ar avea un job greu pentru ea, pentru că este cam firavă, alţii că programul este foarte încărcat. Toţi i-au promis că o vor suna după ce vor face o sel