Nu-i asa ca la auzul unor cuvinte in limba lui Voltaire va vine imediat in minte, mai ales vara, caderea Bastiliei? Le quatorze juillet (14 iulie) si anul Revolutiei franceze, extrem de simplu de tinut in minte: 1-7-8-9!
E vara si e 14 iulie. Tara prietena si de sorginte latina, Franta, sarbatoreste azi peste doua secole de la caderea Bastiliei. Desi in urma cu 221 de ani vestita inchisoare gazduia doar sapte prizonieri printre zidurile ei groase, Caderea Bastiliei a devenit simbolul a tot ceea ce fusese detestabil în vechiul regim si piatra de hotar al noii ere. Idealurile revoluţionare ale cetatenilor parizieni, rezumate sub sloganul “Libertate, Egalitate, Fraternitate” mai in gluma, mai in serios, sunt repetate, ori de cate ori se iveste ocazia, chiar si pe plaiurile noastre. De aceea cred ca nu sunt singura care a visat sa se plimbe pe malurile Senei, pe podul Mirabeau…(coule la Seine et nos amours)…sa admire exponatele muzeului Louvre, sa se minuneze de colosul de fier al turnului Eiffel, sa asculte sansonete, sa savureze o savarina intr-o cafenea discreta din Monmartre, sa rada de comediile cu Funes, Bourvil, sau cate si mai cate ca sa nu vorbim de cancanul unui Moulin Rouge de Paris!
Considerata candva la langue de l ‘amour, azi franceza e mai rar auzita, desi mai tot romanul o intelege macar, daca nu o rupe macar. Daca pe vremea Chiritei si a micului Paris de pe malul Dambovitei, franceza era ca la ea acasa, acum ne stalcim limba cu englezisme, de azi maine ne va trebui dictionar ca sa ne intelegem intre noi! Dar sa nu deviem de la subiect. Ziceam ca e 14 iulie!
In zi de sarbatoare nu se cuvine sa dezgropam mortii, va amintiti de tentativa unui comediant de mana a doua, aceea de a face haz de romanii mei, la o emisiune tv? Ne-a cam facut “touche”, pentru destul de multa vreme. Cine e de vina ca unii au depasit momentul visarii si au tre